Se strânge lațul în jurul președintelui sirian Bashar al-Assad, aflat la conducerea unei țări în plin război civil, cu sute de mii de morți

Cazurile de urmărire penală a liderilor sirieni se concentrează asupra rolului pe care aceștia l-au jucat în reprimarea protestelor care au condus la conflictul armat, în 2011. Zeci de mii de disidenți considerați suspecți au fost arestați și încarcerați, iar unii dintre ei au fost torturați și uciși în penitenciare siriene.

Probele au fost compilate pentru Comisia Internațională pentru Justiție și Responsabilizare (CIJA), alcătuită din anchetatori și experți judiciari care au lucrat anterior la tribunale penale internaționale pentru crime de război comise în fosta Iuguslavie și Rwanda și pentru Curtea Penală Internațională (CPI).

Ei au cooperat cu o echipă de 50 de anchetatori sirieni care a dus la îndeplinire sarcina riscantă de a scoate din țară documente întocmite de către regimul sirian. Până în prezent a fost ucis un anchetator, altul a fost rănit, iar alții au fost arestați și torturați de către regim.

Comisia este finanțată de către state occidentale, printre care se află Marea Britanie, Germania, Elveția, Norvegia, Canada și Danemarca, dar și de către Uniunea Europeană (UE).

Probe au fost culese, iar cazuri de urmărire penală au fost pregătite, în așteptarea înființării unui tribunal pentru crime de război. Rusia s-a folosit de Consiliul de Securitate al ONU pentru a bloca prin veto orice anchetă CPI asupra regimului al-Assad sau înființarea unei Curți ad-hoc pentru Siria. Însă o serie de înfrângeri militare și lupte interne în rândul eșaloanelor superioare ale Guvernului sirian au sporit șansele unei eventuale prăbușiri a regimului al-Assad și ca regimul său să fie judecat.

CIJA anchetează în prezent ceea ce a făcut în război atât regimul, cât și grupări extremiste de opoziție, și a finalizat deja pregătirile pentru trei cazuri. Primul vizează instituția din vârful lanțului de comandă, Celula Centrală pentru Managementul Crizei (CCMC) și-i nominalizează, printre alții, pe al-Assad, Mohammad al-Shaar – ministru de Interne, și Mohammed Said Bekheitan – secretar adjunct al Partidului Baas și șeful CCMC în primele șase luni de operațiuni (martie-septembrie 2011).

Al doilea caz se concentrează asupra organului aflat în subordinea directă a CCMC, Biroul Național de Securitate (NSB), din care fac parte șefii principalelor patru agenții de informații și securitate. Al treilea caz vizează Comitetul de securitate Deir ez-Zor, condus de către liderul Baas la nivelul provinciei, care a condus și agențiile de informații din guvernoratul vecin Rakka.

Ceilalți 22 de oficiali nominalizați în cazurile CIJA au fost identificați unor guverne, dar numele lor nu au fost făcute publice încă.

Anchete anterioare relevă implicarea regimului sirian în crime de război, inclusiv cea efectuată de către o Comisie ONU în decembre 2013, care a găsit „probe indicând responsabilitatea la cel mai înalt nivel al Guvernului, inclusiv a șefului statului”.

Șeful CIJA Bill Wiley a precizatt însă că activitatea Comisiei este distinctă de anchetele anterioare și că a produs documente judiciare, probe și legislație ce pot fi prezentate la tribunal.

„Comisia ONU nu este interesată de responsabilitatea penală individuală, deci nu pregătește dosare în vederea unui proces. Nu acesta este mandatul lor. Ei acoperă o arie mai largă, inclusiv socială, a drepturilor minorităților și femeilor. Noi ne concentrăm asupra dreptului umanitar internațional penal și responsabilității penale individuale”, a subliniat Wiley.

Concluziile CIJA au la bază în principal probe documentare capturate. În sediul ei central, situat într-o capitală occidentală care nu poate fi dezvăluită din motive de securitate, Comisia a acumulat o jumătate de milion de pagini de ordine și rapoarte trimise în ambele sensuri ale lanțului de comandă, cele de la CCMC la guvernorate și districte ordonând arestări în masă și încarcerări pentru „infracțiuni” precum „discutarea evenimentelor în mod negativ”.

CIJA are câte o echipă de anchetatori în fiecare guvernorat, care a încercat să colecteze documente scrise de la armata, agențiile de securitate și de informații ale regimului, de obicei după ce sediile guvernamentale au fost abandonate sau capturate de către forțele opoziției. Ulterior, documentele au fost scoase în afara țării, adesea prin puncte de trecere aflate sub controlul armatei sau unor grupări extremiste de opoziție, susceptibile să aresteze sau ucidă pe oricine bănuiau că lucra pentru organizații occidentale.

Șeful anchetatorilor, Adel – un pseudonim -, a fost aproape să fie ucis în mai multe rânduri.

De asemenea, CIJA a realizat aproape 400 de interviuri, multe cu dezertori, dar Wiley, un fost ofițer infanterist canadian care a anchetat pentru tribunalele penale internaționale pentru fosta Iugoslavie și Rwanda și CPI, a subliniat că documentele sunt cele care stau la baza cazurilor Comisiei împotriva regimului.

O investigație separată asupra crimelor de război comise de către grupări extremiste de opoziție se bazează mai ales pe mărturii ale unor martori din interior, dar și pe analiza unor materiale de propagandă și înregistrări video ale unor martori – peste 47.000 de astfel de înregistrări au fost descărcate de pe Internet și arhivate. Ele sunt analizate și adnotate de refugiați sirieni care lucrează pentru Comisie.

Mai multe magistraturi occidentale au ajutat CIJA în procedurile vizând ambele tabere. Însă regimul sirian va putea să sea socoteală pentru ceea ce a făcut fie după schimbarea Guvernului de la Damasc, fie după o schimbare în Consiliul de Securitate al ONU, comentează The Guardian.